Mancatul, partea a doua.


Vezi prima parte

In lumea antica, orice detaliu in plus era un prestigiu.

Asa se face ca aurul,purpura si condimentele aveu o importanta mai rasarita si erau la mare cautare chiar si in epoca clasica tarzie.

Ospat in lumea antica

Acelas lucru s-a intamplat si la portile Europei medievale,  asa cum se intampla si in zilele noastre.

Toate mai marile curti aveau un adevarat arsenal de bucatari,valeti si majordomni meniti sa se ocupe in cel mai mic detaliu de ospaturi.

Foarte in voga erau purceii de lapte gatiti pe de-a-ntregul sau fazanii gatiti cu tot cu pene(pentru aspect).

Mancarea buna incepea sa fie sinonimul puterii si al banilor.

Pasul urmator consta intr-o usoara decadenta constanta in timp, care va fi remediata numai dupa prima revolutie industriala cand populatia va creste,deci va creste si nevoia de alimente pe cap de locuitor.

In aceasta etapa, mancarea devine mai accesibila populatiei si iau nastere primele bodegi,crasme,moteluri si restaurante.

Se trece deci la vanzarea mancarii catre un public vast,un fel de KFC al epocii.

In aceasta perioada au fost inventate foarte multe retete si as vrea sa povestesc despre una in special.

PANETTONE.

Pane=paine; Tone=Toni,Tonio,Tonino,Antonio (adica numele bucatarului care a publicat desertul)

Panettone

Panettone

Legenda spune ca bucatarul oficial a ars toate prajiturile pentru un banchet si ca sa nu fie spanzurat a fost nevoit sa inventeze dulciuri simple care sa se prepare rapid si in cantitate mare.Presat de conditii, bucatarul a decis sa faca o prajitura pe care mama sa o facea cand era copil: „Panettone”

Dulcele a avut succes la invitati si in scurt timp s-a raspandit la toate casele regale din Europa si asa se face ca acum este foarte cunoscut.

Revenind la subiect, putem sintetiza etapele importante din istoria omului si a mancarii in acest fel:

  1. procurarea hranei zilnice
  2. vanatoarea care asigura hrana pe un termen mai lung, omul intelege ca este mai bine sa aduca mancarea la el decat sa se duca el la mancare.
  3. agricultura si domesticirea animalelor(deci productie marita)
  4. fortarea productivitatii prin folosirea de chimicale,prin modificarea genelor sau crearea unui mediu artificial.

Daca mancarea duce la cresterea populatiei si cresterea populatiei duce la scaderea nivelului mancarii,rezulta ca nivelul calitativ al mancarii este influentat de cresterea populatiei.

Traim deci din alimente de calitate joasa, menite sa potoleasca foamea multimii (cartofii congelati,gainile crescute cu medicamente,conservele sau pur si simplu legumele fara gust.)

O alta melodie lejera, un extras din „Zorba Grecul”

Vezi si partea a treia

One thought on “Mancatul, partea a doua.

  1. Pingback: Mancatul, prima parte « Savoir Faire

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s